Foarte rar ii fac lui Toni gris cu lapte, nu pentru ca nu i-ar place, ci pentru ca mi se pare o mancare … “goala” … pur si simplu te umfla fara rost si fara nici un beneficiu.
Notez reteta asta, de fapt, pentru sosul caramel. Pe care vroiam de mult sa-l incerc, fiind curioasa cum iese; am vazut la Cake Boss, explica cum fac ei sosul caramel si mi s-a parut interesant.
Dar, pe rand … gris cu lapte: la o cana de lapte pun de obicei 4 linguri de gris; dau lapte in clocot cu un baton de scortisoara, scot scortisoara si adaug grisul; de data asta, cu ochii la cealalata oala – cu caramelul – am dat laptele in foc si s-a varsat o parte pe aragaz, asa ca au fost suficiente 3 linguri de gris. Data viitoare cand repet reteta asta, e de retinut ca mai bine se face sosul separat si grisul separat, ca iti trebuie vreo 4 maini sa le faci in acelasi timp, avand in vedere ca in 2 timpi si 3 miscari e gata totul.
Buuun … sosul caramel: 2 linguri de zahar brun se pun la caramelizat; cand s-au rumenit frumos, se adauga frisca lichida si se amesteca bine; iese suuuuuppppeeerrr! Si cu cat mai multa frisca lichida, cu atat mai delicos; eu n-am pus chiar atat de multa, pentru ca era pentru Toni, si am vrut sa pastrez o limita la cantitatea de dulce … dar daca era dupa gustul meu, as mai fi pus!
Nu cred ca e nevoie sa spun ca Toni a lins si farfuria …
